În data de 05 aprilie 2016, la cererea Organizației Patronale Industria de Apărare și a Blocului Național Sindical, în baza instrumentului de dialog social, a avut loc o primă întâlnire guvern-sindicate-patronat, în care dezideratul a fost dezbaterea problemelor grave ale industriei de apărare, miza fiind expunerea deficiențelor și încercarea de a găsi soluții.
La această întâlnire au participat domnul Costin Borc, Viceprim-ministru și Ministrul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri și domnul Mihnea Motoc, Ministrul Apărării Naționale. De asemenea, au mai fost prezenți din partea Ministerului Apărării Naționale, domnul Gabriel Beniamin Leş, Secretar de stat pentru armamente și domnul general-maior Cătălin Moraru, locțiitorul șefului departamentului pentru armamente, iar din partea Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, doamna secretar de stat Anca Magdalena Chiser și domnul secretar de stat Neculai Banea.
În cadrul întâlnirii, vicepreședintele Organizației Patronale Industria de Apărare, domnul Bogdan Bărbulescu, a subliniat unele dintre problemele extrem de dificile cu care se confruntă de ani buni industria de apărare, punând accentul pe două disfuncționalități majore:
a) lipsa unei cooperări între industria de apărare națională și Ministerul Apărării Naționale;
b) necesitatea unui nou cadru legislativ și trecerea acestui sector de activitate sub autoritatea Primului Ministru, având în vedere tocmai intercorelațiile și importanța domeniului.
Continuăm să observăm cum ministerele apărării din statele europene își susțin și colaborează intens cu propriile industrii de apărare naționale, prin implicare și promovare directă, delegații comerciale, atașați militari, expoziții etc.
În contradicție cu acestea, Ministerul Apărării din România preferă importurile, recent chiar fiind reaplicată procedura negocierii directe, în pofida faptului că, în multe situații, industria națională de apărare poate oferi produse similare necesare înzestrării. La această problemă, replica ministrului apărării naționale a fost că industria națională suferă la capitolul calitate. O astfel de remarcă irită peste măsură, mai ales când principalele scandaluri din domeniul achizițiilor de tehnică militară sunt aferente importurilor.
Umilința este aplicată dur industriei naționale de apărare și prin faptul binecunoscut că firmele străine beneficiază de condiții de contractare net superioare firmelor românești precum: plăți în avans și în valută, deschidere de acreditiv bancar etc. Se observă chiar o preocupare constantă pentru avantajarea firmelor străine în detrimentul industriei naționale de apărare. Astfel, la licitații organizate pe anumite proiecte de Ministerul Apărării, la cerința de calificare, se impune ca ofertantul să aibă o cifră de afaceri foarte mare, cerință ce nu poate fi îndeplinită de nici o societate comercială din România.
În același context al achizițiilor, în cadrul întâlnirii Organizația Patronală Industria de Apărare a abordat problematica gravă ce a explodat la începutul acestui an, când Ministerul Apărării Naționale prin Compania Națională Romtehnica a anunțat că a cumpărat rachete antitanc și sisteme de lansare aferente în valoare de aproximativ 130 milioane euro (suma e fabuloasă!), prin atribuire directă, de la o companie din străinătate, asta în condițiile în care în programele strategice de înzestrare a armatei române pe perioada 2007-2025 nu era prevăzută achiziționarea acestor rachete. Apoi, în data de 18 martie 2016 C.N. Romtehnica mai semnează și contractul pentru „Modernizarea MLI-84M cu instalația de lansare rachete antitanc dirijate SPIKE”, în valoare de 15.810.000 euro fără TVA, tot prin negociere directă. Datele privind acest proiect prezintă numeroase discordanțe ce ridică serioase semne de întrebare.
Suma totală alocată în ultimele câteva luni pentru acest proiect atinge pragul de 150 de milioane Euro. (Cât de mult s-ar fi putut face în România cu acești bani!) Pentru un astfel de proiect, conform legislației, se impunea promovarea unei legi prin Parlament, așa cum s-a procedat în cazul achiziționării avioanelor F16 sau proiectului de modernizare a fregatelor. Tocmai pentru a se evita acest demers, proiectul a fost intenționat spart în mai multe contracte ce au același obiect și furnizor.
Subliniem că toate aceste achiziții nu vor aduce niciun plus industriei de profil naționale, în condițiile în care Statul Român are o întreprindere funcțională de producție rachete la Ploiești.
Reiterăm unul dintre principalele obiective ale Organizației Patronale Industria de Apărare -eliminarea corupției și obținerea transparenței și egalității în șanse între participanți în procesul achizițiilor.
Este ciudat că în perioadele de criză, Ministerul Apărării Naționale din România nu se adresează furnizorilor externi pentru a cere ajutor, ci industriei naționale de apărare. Aceasta intervine prompt, dar, după ce misiunea a fost îndeplinită, Ministerul Apărării Naționale răsplătește industria de apărare națională cu promisiunea că va fi invitată la competiție! În țările europene, în cazul proiectelor noi are loc o cooperare între Ministerul Apărării, Industria Națională și Cercetarea pentru definirea, proiectarea și realizarea acestora. Nu și în România! Noi suntem europeni numai când vrem!
Organizația Patronală Industria de Apărare militează pentru reducerea dependenței de import în domeniul tehnicii militare, ca pilon al siguranței naționale. Este revoltător și periculos că am ajuns să importăm muniție din Brazilia!
Tot organizația noastră a mai propus, cu scopul de a ataca corupția pe toate planurile, ca firmele/acționarii care sunt implicate(ți) în scandaluri de corupție să nu poată participa drept contractori și nici ca subcontractori pentru o perioadă de timp (ce va trebui stabilită) la proiectele desfășurate de instituțiile guvernamentale din domeniul securității naționale.
De asemenea, în perioada următoare vom solicita și Guvernului să purtăm un dialog constructiv pe tema situației critice din industria de apărare, în urma căruia să se aplice măsuri energice și urgente.
Problemele sunt mult mai grave decât putem exprima în acest articol.
Nu acceptăm să fim simpli spectatori la distrugerea acestui sector strategic, ci vom milita în continuare pentru redresarea situației, insistând în îndeplinirea misiunii noastre: revitalizarea industriei de apărare!